Limbi Angan - Angan languages

De La Wikipedia, Enciclopedia Liberă

Pin
Send
Share
Send

Angan
Gama Kratke
EtnieAngu oameni
Geografic
distribuție
Gama Kratke, Provincia Morobe, Papua Noua Guinee
Clasificare lingvisticăTrans – Noua Guinee
Glottologanga1289[1]
Angan languages.svg
Harta: Limbile Angan din Noua Guinee
  Limbile Angan
  Alte limbi Trans – Noua Guinee
  Alte limbi papuane
  Limbi austronesiene
  Nelocuit

Angan sau Gama Kratke limbile sunt a familie din Limbi trans – noi-guineene în clasificarea de Malcolm Ross. Limbile angan sunt clar valabile ca familie. Au fost identificate pentru prima dată ca atare de J. Lloyd și A. Healey în 1968; Wurm (1975) le-a clasificat drept Trans-Noua Guinee. Glottlog îl tratează pe Angan ca pe o familie separată sau neclasificată, în așteptarea unor dovezi suplimentare.

Limbile sunt vorbite în Gama Kratke de Provincia Highlands de Est și zonele adiacente ale Provincia Golfului și Provincia Morobe.[2]

Limbi

Ross (2005) clasifică limbile astfel:[3][verifică că aceasta este de fapt clasificarea lui Ross]

Angan

Ramura A este definită de pronumele 1sg ni și 2sg ti. Ankave nu este inclus în clasificarea lui Ross. Are pronumele 1sg bazate pe ni, dar nu un 2sg bazat pe ti.

Usher (2020) este atât mai agnostic, cât și mai contradictoriu cu ramurile „A” și „B” ale lui Ross:[4]

Gama Kratke

Menya se remarcă prin termenii de rudenie diadică (termeni care se referă la relația pe care doi sau mai mulți oameni o au între ei), care sunt rare la nivel global și nu sunt răspândite în Papua Noua Guinee (deși există și în Limbajul Oksapmin).[5]

Pronume

Ross (1995) reconstituie pronumele (prefixe independente și de obiect) după cum urmează:[3]

sgdupl
1* nə, * ni
* nə-
* nʌ, * yʌi
* e (a) -
* nʌi
*n / A-
2* gə, * ti
* gə-
* kʌi* sʌi
* se-
3* gʌ
* u - / * w-
?
(= 3sg)
* ku
(= 3sg)

Compararea vocabularului

Următoarele cuvinte de vocabular de bază provin din baza de date Trans-Noua Guinee:[6]

luciuAnkaveAkoyeBaruyaHamtaiKamasaKawachaMenyaSafeyokaSimbariTainaeYagwoiaAngaataha
capmɨnga (yi)mɨnggaayamɨnyagɨnyamngamagɨnamunakɨnamnyangamɨnakɨnamintamɨnggaaimnakɨnamɨtɨ-'o
părnda'an̩daa (vɨ ')mɨjatamtanjisamsa'amta; ndamɨsamindataṃdemsaasamɨsis-a'a
urechehaara'aaraakadɨkaqatakata'akaatɨgaqatahaarahakaantɨkaaarɨ (na)qatisaatɨ'-ɨrɨ
ochisɨmu (yi)aagwaaitɨnnahingotumatɨmmahingwatɨmasɨmtahaagwehinant-a'a
nassɨ'mahamɨsɨnnahimasipatalɨpasihimazamaanasɨmputahamɨhimsamant-a'a
dintemaangɨmaagamaangamaangamaangamaangaheqwaangamaangamaankamaagemaanamank-ɨrɨ
limbăaai'wɨaabgwa; aavwiataalɨtaaaiwatewatatewameraanyakwaavlɨlɨaaveonahyaalsaomas-a'a
piciorsugwaaviagaavgasɨvɨlayangasugwalɨvyazukazɨvesɨwlahabgu 'kwapɨtwalyɨau'-ɨrɨ
păducheiyavoiyɨleiyaa'aaiyaiyayaaqaiyaailande 'ilaakɨrɨ-'o
câinesɨwiatayojɨlɨkahive'aasuyalɨvaayahivyeqazɨwasanjɨlɨkatɨyowakyɨsu'-ɨrɨ
pasăreingainkoyutaingamanɨwamɨnavaayayingayɨhuvantaqatɨinkoqaikwɨsako-'o
ouki'mɨngam̩ge(yu) kwarakamngahi'imɨyamɨnyaqwimɨnapantaptaṃge '; munke 'mnakwaatani-patɨ; nameraa-'o
sângetaanggataagitawehinge'aakwelangaayahangeqasaahana; yaa'mpazamɨnjaakataagi 'msaasansɨtɨ-patɨ
osenga 'yanggaiyagɨnyayangayakinayakɨnayaangayakanayankintayɨnggaiyekɨnaantɨ-tatɨ
pieleyaraa (na)yara (na)kɨlaakahewapa'a (eu)paa (ga)hviwa(aa'ma) paahakɨlaakayaranaaa'mosaampɨ-patɨ
sânaamungaaamɨgoaa (ng) wɨnyaaamgaaanyaaamɨnaaangwaaamnaaamɨntaaamugo 'aamnaamwɨtɨ'-ɨrɨ
copacika 'iga 'itaiyaisaigaiyaiyaikaigyaisai-patɨ
omogaavo; waakokwalaqokakwe'wakwe; kwoyavaqokahwekwalaavokwalawo-'o
femeieaavagiabaagibalaaapakaamaaa'me; apiapakamaimuţăaampalaavaagiaapalaapop-aatɨ
soaresanggwaavgwonyɨlahartămapemapiyahartă (tɨqa)mapekwɨnja; nilyahabgo 'mapyaipɨ-'o
lunaema 'aamnggolangwaqaamngaki'yapakaamɨnaqaangwahaamnalampaakaimo 'lamnyɨwaatɨ-'o
apăyɨnungguinaagaaalyae'aakwe („ma”)aayaeqaaayaaalya; wanya(i) naaguaalyɨwapo'-o
focta'ata (vɨ ')dɨkatata'atɨgatatɨhantɨkataa (vɨ ')tɨsasis-a'a
piatrăsa'angaandagasɨlahawategalaasahikazasasɨlahaaihekyɨnaw-a'a
Numeavaa'nankanantagayaya (yavya)yav'anyanyaawoyavyayavqadayavatataagɨ (va ')yawyɨampɨ-patɨ
mâncaneo'n̲amda 'n̲ɨwa 'qan̲'iinyominyoan̲kihaṉkahaan̲aantapieɨnɨmda 'hisa n̲aatanananataise
ununaawonafonu 'pɨrɨ '(na)fati (na)hunanɨnkouwa'nahɨnkwonaingava'napɨrɨ'mɨnafonohɨnkwa'nanas-
Douăuwafaainapɨrɨwaai (na)hivaa'uhukwegohuvaa'uhɨnqwaaqwohuvaa'upɨvɨraalnafoyahulwaaqwɨya-

Referințe

  1. ^ Hammarström, Harald; Forkel, Robert; Haspelmath, Martin, eds. (2017). „Angan”. Glottolog 3.0. Jena, Germania: Institutul Max Planck pentru știința istoriei umane.
  2. ^ Eberhard, David M .; Simons, Gary F .; Fennig, Charles D., eds. (2019). „Limbi Papua Noua Guinee”. Etnolog: Limbile lumii (Ediția a 22-a). Dallas: SIL International.
  3. ^ A b
    • Ross, Malcolm (2005). „Pronumele ca diagnostic preliminar pentru gruparea limbilor papuane”. În Andrew Pawley; Robert Attenborough; Robin Hide; Jack Golson (eds.). Trecutele papuane: istorii culturale, lingvistice și biologice ale popoarelor vorbitoare de papuși. Canberra: Pacific Linguistics. pp. 15–66. ISBN 0858835622. OCLC 67292782.
  4. ^ NewGuineaWorld
  5. ^ Sistemul de rudenie Oksapmin Arhivat 2009-09-20 la Wayback Machine, recuperat pe 21 mai 2009.
  6. ^ Greenhill, Simon (2016). "TransNewGuinea.org - baza de date a limbilor din Noua Guinee". Adus 2020-11-05.

Pin
Send
Share
Send